29 mai 2003. O data care nu poate fi trecuta cu vederea, demna de a fi retinuta precum 1 decembrie, cea mai recenta perla a lui Gigi Becali, 23 august, mineriadele, data ultima a schimbarii implantului Danielei Gyorfy, finalul telenovelei Numai Iubirea sau cel mai recent gol al lui Mutu prin ceva pat…
Atunci lua fiinta in Cluj-Napoca trupa de satira si umor Studentesc COMEDICA, din necesitatea organica a omului de a rade, caci trecusera, sa nu uitam, 13 ani si aproape 3 mandate ale lui Ion Iliescu, aveam de toate, si in magazine si in afara lor, scumpiri si coruptie, faceam haz de necaz, DAR exponentii acestui tip de comportament social,UMORISTII, erau deja pe sticla, preocupati de onorarii, sensibili mai mult la fosnetul banilor, inchinandu-se ratingului si entuziasmandu-se la aplauzele pe banda, pe cand romanii doreau spectacole LIVE, fata catre fata.
Asadar, intre 2 ardelenesti vorbe mobilizatoare : “Mere s-asa” si “Noa hai”, o mana (cu creier si idei) de studenti declarau rasul remediu pentru prostia de pretutindeni, umorul medicament compensat plamanilor zguduiti de cascadele de ras ale publicului si aplauzele terapie la mizeria morala si fizica cu care ne confruntam zi de zi, ceas de ceas si mertan de mertan.
Iancu Serbanescu acest barbat intre barbati, om luminat si conducator destoinic (daca am vorbi ca si inainte de ’89), lider cu carisma si cu skillsuri numeroase in human resources (daca vorbim in termeni noi) sau smenar cu papagal beton si vrajeala trendy (ca sa fim intelesi de generatia foarte coolta si tanara) a avut curajul sa stranga randurile si sa gandeasca etapele ulterioare ale dezvoltarii a ce este COMEDICA. Alaturi de el, Bogdan, Vlad, Vali, Marius, Elisa si altii au muncit enorm pana la prima aparitie pe scena.
Odata ‘inevitabilul’ produs cu succes, au urmat zeci de spectacole in toata tara, iar mii si mii de romani de toate varstele si buzunarele au uitat minute in sir de necazurile cotidiene, s-au regasit in momentele prezentate pe scena , plecand cu sufletul mai usor si cu promisiunea ca vor reveni la orice “consult” al COMEDICILOR.
Era firesc sa fie preselectii si o multime de doritori care sa se alature echipei, insa precum spune proverbul “la pomul laudat sa nu te duci cu sacul”, multi au fost primiti la preselectii si foarte multi au fost sfatuiti sa fie pe mai departe spectatori.




Umor recomandat de