Sa ne amintim

O sa ziceti ca am cazut in butoiul cu melancolii. Poate aveti dreptate, dar no oricui i se poate intampla. Cred ca o singura amintire din clasele 1-4  imi revine mereu  in minte cu drag …

De ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut sa-ti culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar pana la urma moare
Si cui e de folos?

De ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.


Am vrut sa-ti culeg stelute,
sa-ti fac un frumos colier,
Dar cine nu stie oare
Ca in zori stelutele pier?

De ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.


Am vrut sa-ti culeg o raza
De soare, sa-ti prind in par,
Dar tu stralucesti mai tare
De dragoste si dor.

De ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Daca este o amintire placuta pentru voi fredonati-l usor in gand si/sau in liniste (merge si la birou si acasa, oriunde) si ganditi-va macar o clipa la momentele in care eram nevinovati si inocenti:)

4 Responses to “Sa ne amintim”

Leave a Reply