Archive for the ‘stand-uPOST’ Category
Şi toamna
Vine aşa pe nesimţite. Te trezeşti strănutând după-masa la o terasă şi trebuie să iei pulovărul pe umeri ca să rezişti până în noapte. Mergi pe stradă şi te pomeneşti cu frunze îngălbenite pe umeri. Deşi soarele se încăpăţânează să ne mai încălzească, echinocţiul îl sperie şi-l trimite pe alte meridiane.
Sunt semne vizibile şi concrete ale coborârii toamnei în Cetate. Aceleaşi de ani de zile, care revin periodic şi totuşi ne surprind. Apariţia sâmburilor de nucă. De exemplu. Cei fragezi care se dezpieliţează lăsându-ne miezul alb şi dulce. La ghişee, în staţii, în pauze, în troleu îţi faci de lucru cu ei. E un semn clar că toamna se instalează. Treizeciurile pline cu pensionari cu saci ticsiţi de gogoşari, gogonele, ceapă, ardei, pătrunjel, ţelină (la cei mai curajoşi) şi orice altă legumă care trebuie musai odihnită pe scaunul ratucist numai să nu ai tu loc de stat. Jos. Strugurii invadează pieţele, roşii, albi, mici, mari, toţi dulci. Mustul lor devine un must drink. Invitaţiile la o bere „nefi” se transformă în chemări la o poveste la un „vifi” (vin fiert adicătelea). Mănăşturul istoric emană din fiecare balcon un miros puternic de vinete coapte pe aragaz (etapă intermediară în făptuirea tezaurului numit zacuscă).
Prichindei cu ghiozdane cu benten, hanamontana şi mai nou maicălgecsăn, gălăgioşi şi grăbiţi pe la trecerile de pietoni. Căci mai nou nu şcoala începe pe cinşpe septembrie, nu, haşendemul ne aşteptă cu uşile cabinelor de probă deschise de la această dată!. Daciile omietreisutezece, crem, cu număr de Sălaj, pline cu perne, plapume, pijamale, ursuleţi, cocoşate de saltele, frigidere, mobilă cotesc cu greu pe lângă Gară pentru a intra triumfal în Cluj-Napoca. Da, vine fata care a luat 9,95 la bacalaureat (că n-o copiat ca altiele!!!) ca să facă primii paşi la fsega şi trebuie cazată la o mătuşă care stă aproape de facultate, undeva în Grigorescu sau Sălicea. Stâlpii de pe Clinicilor, Haşdeu, Victor Babeş sunt tapetaţi cu anunţuri „vând loc în XVI” sau „doamnă pensionară credincioasă iei în chirie doi fete serioase, nefumători, ordonat”.
Nu avem timp prea mult să ne bucurăm de parfumurile, desfătările, culorile toamnei că vom auzi curând fuegolienele versuri tremurat-unduios rostite, pe muzică : „Împodobeşte mamă bradul şi nu te întrista!”.
pentru ultima dată în
Reparaţii şi maeştri
Intorsi din vacante ne numaram banii ramasi. Fie ca ne-am lasat desfatati de vara la Mamaia, Ibita, Colibita, Rovinj, Tasnad, Cancun, Moneasa, Bali sau Cojocna, s-au dus sume importante. Read the rest of this entry »
Din nou in Suceava
Ne intoarcem la Suceava pentru a deschide sezonul de stand-up comedy in restaurantul Padrino. De data asta venim in formula completa de stand-up comedy, cu Iancu, Nicu si Andrei. Asadar, va asteptam cu mic, cu mare pe 23 septembrie la orele 22:00 sa ne simtim bine impreuna.
P.S. Program de glume nou-nout.
Nevoia de modele
Eram mic. În perioada în care dădeam caietul cu tema la matematică în schimbul a trei fotbalişti din guma „Cincin”. Cu greu am găsit fotbaliştii români, cred că după ce am dat tema tot trimestrul i-am avut pe toţi! Pe atunci când ţineam cu mâna o şurubelniţă în spatele televizorului albnegru că să pot vedea desenele animate cu ştrumfii.
Pe vremea aceea încercam să îmi construiesc un destin fotbalistic alături de colegii de stradă. Ei mult mai titraţi, mai în formă, mai atleţi. Toţi atacanţi. Toţi şutau din orice poziţie ca să dea gol. Deşi stăteam în poartă, îmi cususem pe spate numărul 7 şi deasupra lui scrisesem cu leucoplast Lăcătuş. De fapt Lăcăt, deoarece restul nu se vedea căci eram cam îngust în spate. Când juca orice ehipă de fotbal, handbal, polo, la feminin, masculin sau neutru, îl îmbrăcam şi o susţineam tare mândru.
Luna trecută când a avut Lucian Bute marele meci pentru centura cu frunză la categoria Udrea, mă aflam într-un hotel al patriei. Dimineaţa la micul dejun erau câţiva bărbaţi îmbrăcaţi în halate. Mi-a şi fost frică să mai merg după un ou fiert ca să nu îmi tragă vreunul un croşeu. Toţi aşteptau meciul şi se identificau vestimentar măcar cu marele campion.
Când începe Turul Franţei Clujul se umple de biciclişti. Pe troutuare, pe pistele amenajate, pe trecerile de pietoni, fericiţi că fac parte din aceeaşi categorie cu cei care urcă Alpii. Fie că au biciclete performante sau închiriate, fie că au legată de bară bicicletei o coasă şi au în coşul din faţă cinci kilograme de cartofi sau una profesionistă din fibră de carbon parcă respiră acelaşi aer tare al Marii Bucle.
E bine să ai modele, să îţi urmezi pasiunile sportive, chiar dacă nu reuşeşti să excelezi. Pentru sănătate, mişcare, aer curat, relaxare, scăpat de gura soţiei. De un lucru îmi e teamă : se apropie alegerile şi mă tem să nu devină curlingul* un sport tare la modă …
*Curling = CURLING [CÁRLING] s. n. joc sportiv pe gheaţă, de origine scoţiană, între două echipe a 4 jucători, constând în lansarea unor obiecte ( cibleuri ) spre o ţintă, cu scopul de a o doborî sau a le plasa cât mai aproape de aceasta ( < engl, fr curling ).
articol deversat în

